Articolul este destinat părinților care au copii de 15, 12 sau 10 ani, adică vîrsta utilizării active a internetului. Desigur, este preferabil să amînați cît mai mult posibil întîlnirea copilului cu rețelele de socializare. Internetul în sine, la această vîrstă este un “rău”, dar asta e o temă pentru un alt articol. Acum ne vom referi la pericolul care îl ascunde prietenia virtuală cu necunoscuții, care încearcă cu tot dinadisul, să-i cîștige încrederea. Chiar și acest moment ar trebuie să vi se pară suspicios.
În acest an, ONU a lansat un nou raport, potrivit căruia, aproximativ 750 mii de pedofili utilizează regulat internetul pentru a stabili contacte cu copiii. Mulți consideră că asta nu e valabil și pentru copiii din familiile “bune”. Da, noi încercăm, din toate puterile, să protejăm copilul – îl ducem și îl aducem de la școală, nu-i permitem să se plimbe de unul singur, încercăm să menținem o relație bazată pe încredere. Însă pericolul vă așteaptă nu în afara “cetății” voastre, ci chair în interiorul ei – pentru asta e nevoie doar de o condiție – calculator conectat la internet. Dacă o mare parte dintre adulți sunt absorbiți serios de rețelele sociale, ce să mai vorbim atunci de copii la care pragul de rezistență este mult mai mic. Iar acolo unde există dependența de comunicare virtuală, acolo este și riscul ca printre numeroșii “prieteni” să ascundă un pervers.
Cum are loc asta
Prin asta și este “bun” internetul, că fiecare se poate da drept oricine. Fotografiile pot fi luate de la un alt utilizator, de altfel sunt alese persoane cu o înfățișare care inspiră încredere. Dacă perversul se “specializează” pe fetițe – el va lua chipul unei prietene sufletiste, dacă pe băieței – chipul unui adolescent de success, cu care și-ar dori să semene. Iar pentru un adult este foarte simpu să imite stilul de comunicare al adolescenților.
Chiar dacă întînirea în realitate nu este scopul final al pedofilului („tipul infantil”), este foarte simplu să depravezi conștiința copilului. La vîrsta fragedă de adolescență copii „îmbibă” ușor tot ceea ce le este interzis de adulți în viața reală. Este mult mai grav dacă pedofilul are drept scop obținerea încrederii, pentru ca ulterior să convingă copilul să se întîlnească.
Grupurile de risc
Cei mai predispuși riscului sunt copiii care, după cum spunea Larisa Guzeeva, duc lipsă de dragoste și afecțiune, părinții cărora sunt plecați peste hotare (iar în Moldova sunt o mulțime de astfel de adolescenți). Însă copilul poate simți un deficit de atenție chiar și atunci cînd părinții sunt alături. Din cauza că sunt prea acupați, copilul duce lipsă de dragoste, afecțiune și respect, iar în consecință apar numeroase complexe care îi afectează personalitatea („sunt prea gras”, „sunt un patru ochi”, „sunt prea timid și nu plac nimănui” etc.).
Metode de soluționare a problemei
— În primul rînd, încercați să găsiți cauza acestui comportament. Dacă adolescentul duce lipsă de atenție, acordați-i mai mult timp, dragoste, în weeked mergeți la un piknic, jucați tenis, mergeți la parcul de distracții, la cinematograf, încercați să-i deveniți prieten. Este o condiție ce trebuie respectată nu doar o zi sau o săptămînă, ci în permanență, deoarece copilul necesită o atitudune afectuoasă nu doar o dată în săptămînă ci zi de zi. Deci încercați să-i transpuneți, treptat, ineteresele în viața reală.
— Dacă aveți suspiciuni reale, scrieți o plîngere pe un utilizator concret, către administrația site-urilor. Ei deja au experiență în asemenea cazuri și pot detecta ușor fotografiile trucate, stilul specific în adresare, și dacă suspiciunile se confirmă atunci utilizatorul va fi eliminat.
— Metoda radicală – interziceți accesul la internet. Dar atenție! Adolescentul va găsi o altă cale de comunicare cu acestă persoană, dacă a reușit să-l prindă în mrejele sale. El va vedea în dvs. un dușman, un obstacol în calea unei „prietenii adevărate”, va chiuli de la școală și va petrece tot timpul în Internet-cafe. De aceea, mai bine nu blocați internetul, ci stabiliți un control. Iar îndată ce veți avea o dovadă reală, purcedeți la clarificarea situației.
— Instalați în calculator un program spion (cereți un sfat specialiștilor IT cunoscuți). Astfel veți putea vedea mesajele copilului. Desigur este o metodă nesinceră, dar în unele cazuri aceasta este unica soluție pentru a clarifica situația.
Comentariile psihologului Tatiana Cozman:
Ce facem dăcă copilul și-a făcut un prieten „dubios” în internet? Care semne ar trebui să ne îngrijoreze?
Desigur lumea virtuală ascunde multe pericole pentru copii, printre care și comunicarea cu prieteni “dubioși”. Pentru părinți semnele apariției unui asemenea prieten, pot fi stranietățile din comportamentul copilului. În special dacă copilul:
— Petrece mult timp în Internet, în special pe rețelele de socializare;
— Refuză întîlnirile cu prietenii;
— Refuză plimbările în aer liber;
— Nu vrea să se mai ocupe cu lucrurile pe care altă dată le făcea cu mare interes;
— A devenit închis și se izolează de cei din jur;
— Demonstrează un comportament anxios și agresiv fără motiv;
— Vă amenință că va pleca de acasă;
— Nu vrea să discute despre prietenii cu care comunică în lumea virtuală;
— Crează mai multe profiluri cu nume diferite și utilizează mai multe conturi.
Cum să tratăm copilul de dependență? Putem întrerupe brusc comunicarea, de exemplu prin deconectarea internetului? Sau trebuie să-i demonstrăm că asemnea relații sunt periculoase?
Dacă s-a întîmplat așa că copilul dvs. și-a făcut un prieten straniu pe internet, atunci nu e cazul ca părinții să rezolve această problemă prin metode radicale: deconectarea internetului, inerzicerea calculatorului, presiuni psihologice (amenințări, strigăte) sau violența fizică. În primul rînd, părinții trebuie să înțeleagă motivele comunicării copilului cu acest prieten dubios, ce îi oferă acest “prieten” ce nu primește copilul în realitate.
În al doilea rînd, trebuie să-i explicați sau să-i demonstrați prin exemple, că asemenea relații pot fi periculoase pentru siguranța și viața lui. Important e să înțelegeți ce reușește să-i ofere prietenul virtual ( înțelegere, informație, consolare, interese comune etc.). Astfel îi veți putea propune alternative de comunicare (training-uri de comunicare, cluburi de interes, secții, organizații de tineret etc.)
În al treilea rînd, părinții trebuie să stabilească niște reguli de navigare în Internet, adică să învețe copilul să nu dea persoanelor străine informații personale, niciodată să nu transpună o întîlnire virtuală în realitate etc.
Ce-i de făcut în cazul în care copilul a acumulat agresivitate față de părinți comparîndu-i cu prietenul virtual (care poate să-l învrăjbească împotriva părinților)?
Dacă părinții înțeleg că în spatele comportamentului agresiv se află comunicarea cu prietenul virtual, atunci ei trebuie să stea de vorbă cu copilul într-o manieră calmă și pritenoasă, să-i spună că ei sunt nevoiți să-i limiteze timpul petrecut în Internet, să ceară sfatul specialistului. Să petreacă cît mai mult timp împreună cu copilul, acordîndu-i maximum de atenție, să-l sărute și să-l îmbrățișeze cît mai des.
Copilul nu-și va face un prieten “dubios”, dacă în familie există tradiția de soluționare a problemelor în comun, dacă copilul și părinții mențin o relație bazată pe încredere reciprocă, atunci cînd el își poate împărtăși trăirile interioare fără frica de a fi acuzat și neînțeles. Deoarece comunicarea virtuală este doar o metodă de a-și satisface nevoia de compasiune și de înțelegere a lumii lor interioare.
×
Hai să fim prieteni
Aflați tot ce e mai important și util pentru familie: urmăriți foto reportaje, citiți articole cu specialiști autoritari, interviuri și recomandări ale mamelor cu experiență, treceri în revistă ale celor mai bune locuri și celor mai semnificative evenimente.
Alăturați-vă!
Dacă ați observat o greșeală sau o inexactitate în text
.