Imunolog pediatru — despre vaccinări, Komarovskii și subtilitățile sistemului imunitar16

Imunolog pediatru — despre vaccinări, Komarovskii și subtilitățile sistemului imunitar

La drept vorbind, am obosit deja de discuțiile despre imunitate. Pentru că la această temă se vorbește pretutindeni și, de regulă, o fac cei care nu cunosc nici o iotă despre aceasta. Fiecare a doua mamă din curtea casei, se laudă că le-a dat copiilor un miraculos elixir, care în mod uimitor contribuie la "creșterea imunității" (și, în același timp, regulat se plânge că mezinul iarăși a făcut bronșită, iar fiica mai mare are angină). Toți medicii, de la ortoped până la stomatolog, la orice consultație, prescriu 2-3 medicamente și, plus la asta, încă un leac — iarăși pentru creșterea imunității. Pornești televizorul, deschizi o revistă — și, din nou, ți se povestește despre scăderea generală a imunității. Vara, din cauza arșiței și radiației solare, toamna și primăvara — din pricina umidității, iar iarna — de la frig.

În cele din urmă, obosită definitiv de atâtea informații haotice și nejustificate, am decis să discut la această temă cu un specialist în probleme de imunitate. Dar, să găsesc un asemenea om la noi, în Moldova, n-a fost deloc ușor. Paradox, imunitatea o pot "ridica" toți, dar pentru a număra imunologii din țară, sunt suficiente degetele de la o singură mână și încă îți mai rămân degete…

În cele din urmă, am reușit să fac cunoștință cu Alexandra Rutinscaia, pediatru-imunolog la centrul medical "Galaxia". Anume ei, i-am adresat un set de întrebări, care mă preocupă pe mine, dar și pe multe alte mame.

Doamna Alexandra, unde își fac studiile imunologii? De ce în Moldova sunt atât de puțini specialiști în domeniu?

Din păcate, la noi nu este studiat acest domeniu. Există cursuri de perfecționare în Imunologie, dar se referă doar la imunologia de laborator. Să studiezi acest domeniu poți doar în străinătate. O bună școală de imunologie clinică este în Kiev. Eu am făcut studii de perfecționare în Moscova, la Institutul de Imunologie, secția Imunodificiență la copii. Acolo am obținut certificatul de pediatru-imunolog clinic — adică, am dreptul să interpretez analizele și să indic un anumit tratament.

Probabil, anume din această cauză la noi, la "creșterea imunității" sunt implicați alți medici, decât imunologii… Ei dispun de suficiente cunoștințe pentru aceasta?

Într-adevăr, actualmente deseori, mulți medici specializați în diverse domenii, suplimentar la tratamentul de bază, indică și substanțe imunomodulatoare. Dar , acestea doar nu sunt, pur și simplu, niște preparate de întărire generală. Ele se împart în preparate: imunostimulatoare, imunomodulatoare cu efect terapeutic, inclusiv cele de origine vegetală. Pentru fiecare prescriere medicală, există indicații și contraindicații. De aceea, ele trebuie să fie indicate de un specialist, preferabil după anumite investigații suplimentare și în mod invidual pentru fiecare persoană. Există preparate care, de mai mult timp, sunt recomandate de mulți medici pentru "creșterea imunității", de exemplu: viferon, immunal, limfomiozot, viusid. Ca acestea cu adevărat să ajute pacientul să se recupereze mai repede, ele trebuie prescrise în perioada de reabilitare, și nu simultan cu antibioticele.

Dar, există pacienți, în special copii, care foarte des răcesc și li se administrează antibiotice. Acești copii trebuie să facă examinări medicale de laborator a sângelui, pentru cercetarea stării sistemului imunitar.

Întotdeauna este necesară această analiză?

Nu, nu întotdeauna. Eu încerc să indic aceste investigații doar la strictă necesitate. La urma urmei, pentru copil aceasta este o traumă psihologică (se colectează sânge din venă) și pierdere de sânge, deși nu mare (6-8 ml de sânge). Dar și prețul nu este unul mic.

Dar, uneori, o asemenea analiză este indispensabilă pentru a determina cum lucrează sistemul imunitar al unui anumit pacient și care medicament îi este necesar, dar și dacă acesta, în general, îi va fi util. Mai mult decât atât, această investigație ajută la rezolvarea anumitor probleme de vaccinare.

Apropo, nu o singură dată am întâlnit persoane care sunt de opinia că înaintea vaccinării copilului, este necesar să i se facă imunograma.

Nu, aceasta nu este întotdeauna necesar. Dacă avem un copil bunișor, sănătos, nașterea a fost fără de complicații, dacă micuțul are greutate normală, este alăptat în mod natural — această analiză nu este necesară. Vaccinul poate fi administrat.

Dar, există și cazuri când copilul s-a îmbolnăvit imediat după naștere, are pneumonie, iar după pneumonie imediat face bronșită… Și, la radiografia toracică întâmplător se depistează că timusul este mărit — timomegalia. Aceasta nu este o boală, ci o variantă a normei. Dar nu neapărat o variantă bună. În această situație, endocrinologii și imunologii, interzic vaccinarea până la un an. Imunitatea unui asemenea copil face față doar funcțiilor obișnuite, dar nu și să îndeplinească o muncă asiduă, precum filtrarea anticorpilor apăruți ca urmare a vaccinării. De aceea noi îl și cruțăm. Anume acestor copii (cu imunitatea scăzută) le este recomandat un regim deosebit, consultația imunologului, iar ciclul de vaccinări poate fi început doar la un anișor, cu un orar individual, și, obligatoriu, doar după efectuarea analizelor de laborator a nivelului sistemului imunitar. Până la vârsta de 7 ani, este suficent timp pentru a reuși să fie administrate toate vaccinurile, respectând anumite intervale de timp, urmărind nivelul hemoglobinei, dar și alți indicatori.

În general, până la un an, efectuarea imunogramei nu are nici un sens, pentru că în sângele copilului mai circulă anticorpii mamei. Astfel, rezultatul investigației nu va fi obiectiv. După un anișor, sistemul imunitar al copilului activează în mod autonom. De aceea, în această perioadă se pot face anumite concluzii dacă organismul copilului produce anumite celule ale sistemului imunitar și anticorpi.

— Dvs. ați întâlnit cazuri în care copilului i-a fost interzis vaccinul totalmente?

Acum este o altă modă — refuzul vaccinării. La mine vin părinți, care mă roagă să le scriu un act prin care nu consimt administrarea vaccinului. Dar ce pot eu scrie? Dacă există o reală contraindicație medicală a imunizării, atunci încerc să-i ajut — efectuez investigații suplimentare, în baza cărora prescriu un tratament imunocorectiv, cu supravegherea ulterioară a copilului. În această perioadă se oferă un act care interzice temporar vaccinarea copilului.

Eu consider o iresponsabilitate să refuzi vaccinarea, dacă copilul este sănătos. Actualmente, în toată lumea este o mobilitate sporită, ieri una și aceeași persoană se putea afla la un capăt al pământului, iar astăzi — la altul și nu poți prevedea ce tip de infecție poți întâlni într-o parte sau alta a lumii. Pentru a evita consecințele neplăcute, vaccinarea în scop de profilaxie este necesară ca metodă de apărare obligatorie. În plus, pe lângă propria nesiguranță, un copil nevaccinat reprezintă o amenințare pentru cei din mediul înconjurător, deoarece la izbucnirea oricărei infecții, cel mai probabil acest copil se va îmbolnăvi singur și astfel, va deveni sursă de infectare pentru alții. Iar în viitor, fără vaccinuri copilul nu va putea fi înscris nici la grădiniță, nici la școală. De asemenea, va trebui să renunțe și la călătoriile în străinătate.

Datorită vaccinării generale, am reușit să înlăturăm mai multe maladii infecțioase: variolă, holeră și o serie de alte infecții mortale. Mai bine de 50 de ani Moldova nu s-a confruntat cu poliemelita. Dar, cu puțin timp în urmă, a izbucnit un focar în Tadjikistan, însă acesta a fost repede atenuat, datorită faptului că majoritatea copiilor erau vaccinați contra poliemelitei…

Ce părere aveți despre metoda lui Komarovkii, care susține că temperatura în camera bebelușului trebuie să fie de 18 grade cu plus, copilul trebuie să fie plimbat prin locuri publice și, prin diverse metode, să i se antreneze sistemul imunitar?

El este un pediatru competent și sunt totalmente de acord cu el. Nu este nevoie să creăm copilului condiții sterile. Imunitatea firească, anticorpii naturali, pe care-i produce organizmul sunt cele mai bune sisteme de apărare.

Dar, un asemenea sistem nu se potrivește tuturor. Sunt copii cu un sistem imunitar slăbit. Deci, fiecare copil are nevoie de atenție individuală. La orice deviere de la normă, trebuie să fie elucidate anumite momente: cum a decurs sarcina, nașterea, ce maladii a suportat mama în copilărie, care au fost condițiile de muncă, condițiile materiale și de trai, dacă nu are mama anumite obiceiuri nefaste, este copilul alăptat? Doar, anume acești factori au cea mai mare influență asupra sistemului imunitar al copilului.

Iar alăptarea, în opinia mea, este cel mai important factor și pentru un nou-născut este ceva indispensabil. Mama, la sigur a fost vaccinată și a suportat mai multe boli infecțioase. Imunoglobulinele sale se transmit prin lapte copilului și-l protejează. Desigur nu în întregime, dar, totuși, într-o măsură foarte mare. Eu insistent recomand să nu fie întreruptă alăptarea, cel puțin până la 8-10 luni. Veți avea timp suficient pentru a slăbi sau a vă îngrășa, dar acum, odată ce ați decis să nașteți un copil, nimic nu poate fi mai important decât el.

La urma urmei, un copil sănătos este cea mai mare bucurie pentru părinți. De aceea, trebuie să ascultăm și sfaturile medicului Komarovski.

Dar, de fapt, există copiii care se îmbolnăvesc foarte des, în ciuda faptului că sunt alăptați, mama ascultă sfaturile lui Komarovski și multe alte eforturi…

Din păcate, da, aceasta este condiționat de factori genetici. Eu cred că cuplurile tinere, care planifică să conceapă un copil, pe lângă investigațiile medicale necesare, trebuie să-și testeze sistemul imunitar. Să afle ce e cu sistemul lor imunitar, mai ales al mamei. Doar imunitatea ei va trebui să lucreze pentru două organisme. Prin urmare, dacă ceva nu este în regulă, atunci ea trebuie să fie pregătită pentru sarcină.

Care sunt semnele unui sistem imunitar slăbit?

Răcelile frecvente, reacțiile alergice, precum și erupțiile herpetice permanente, care apar pe piele, pe mucoasa buzelor și organele genitale. În aceste cazuri este necesară consultația imunologului și, posibil — tratamentul ulterior cu preparate imunomodulatoare, inclusiv cu vaccinarea contra herpesului.

Sursa: Интернет-портал Semia.md
Îmi place

Dacă ați observat o greșeală sau o inexactitate în text anunțați-ne.

Comentariul dvs.

Dacă tema abordată v-a trezit interes, puteți să, lăsați un comentariu

Comentarii 3

Sortare
  • Nou
  • Anterior
  • 15 nov. 2013 13:13 #1 Ольга Чигракова

    "Виферон, иммунал, лимфомиозот, виусид. Чтобы они действительно помогли пациенту быстрее выздороветь, их лучше назначать в период реабилитационного лечения" - насколько я понимаю реабилитационный период, это когда человек уже выздоровел. Фактически врач сказала, что эти препараты помогут выздороветь только тем, кто уже выздоровел))) Я тоже считаю, что это деньги на ветер.

    Răspundeți
  • 20 nov. 2013 02:28 #2 Елена Мельник-Пастика

    Очень грамотное и доходчивое интервью, очень радует тот факт, что у нас в Молдове есть такие грамотные специалисты, как А.И. Рутынская. Я сама неоднократно к ней обращалась, и ни разу об этом не пожалела,это - профессионал широкого профиля, грамотный врач, и очень деликатный, тонкий и внимательный человек и специалист.Прочитав это интервью, я почерпнула для себя много ценного и полезного, чего и желаю всем читателям.....

    Răspundeți
  • 20 oct. 2014 22:56 #3 владимир грушин

    От холеры не было вакцин и холера исчезла,а те болезни от которых есть вакцины никогда не исчезнут.Иммунологи не понимают,что иммунитет это энергия-жизненная сила организма которая не увеличивается от количества нашпигованных прививок.

    Răspundeți

Parteneri noi

Cele mai interesante

Teme populare a rubricii «Copilul 0-1 ani»

Articole populare a rubricii «Copilul 0-1 ani»